Poarta Schei din Brasov nu-i o poarta cu care mai tot omul este obisnuit. Nu-i o poarta cu clanta, maner, balamale care toate laolalta sa faca sa se deschida o usa ce a facilitat candva comunicarea dintre localnicii vestigiosului oras. Poarta aceasta despre care se face pomenire aici are trei cai de acces, dintre care, dupa cum e de asteptat una-I principala si inalta cat o zi de post (vorba vine), iar celelalte doua situate de-a dreapta si de-a stanga celei principale sunt, evident, secundare. O data cu restaurarea cladirilor din Brasov,  Poarta Schei a beneficiat si dumneaei de restaurare si restaurate au fost si literele din limba latina care stau semete pe partea de sus a portii.

Cu tot cu forma ei de arc de triumf, poarta aceasta s-a pastrat in conditii destul de bune si a rezistat vicisitudinilor vremii de-a lungul a mai bine de 180 de ani. Actualmente, imperioasa constructie este un soi de hotar intre lumea linistita, inteleapta si asezata a Brasovului vechi si lumea activa, plina de forfota si-n continua miscare a actualului oras. Probabil ca una din semnificatiile pe care Poarta Schei si le poate atribui este insusi acest delimitator dintre doua existente – o existenta a trecutului care pastreaza cu strasnicie si marinimie vechea istorie a cetatii Brasovului si o existenta a viitorului care militeaza spre un oras modern, curat si mereu in fruntea oraselor Romaniei.

Actualmente, va mai ramane doar sa faceti tranzitia dintre cele doua existente separate de aceasta poarta si sa va minunati din plin de ce veti resimtit atat la coborarea cat si la urcarea pe sub Poarta Schei.