Deschide Usa, Brasov!

2015-12-28

Onorat gazde de casă

Viță de persoană aleasă

Sunt trimis ca vestitor

De la-al nost' poruncitor

Dacă dumneavoastră binevoiţi

Colinda noastră s-o primiţi

Primiţi colinda ori nu? “

Dragi braşoveni, deschideţi uşa colindătorilor, deschideţi uşa şi sufletul către tradiţii, către datinile care ne fac zilele de Crăciun cu adevărat speciale.

În seara de ajun nu vine doar Moş Crăciun, vin colindătorii precum păstorii la ieslea lui Isus, vin cu cântece şi urări de bine pentru a serba împreună atât cu cei dragi cât şi cu cei străini bucuria naşterii Domnului. S-a dat startul la colinde…

În seara de 18 Decembrie , orga Bisericii Neagre a tăcut şi a ascultat serioasă voci minunate de copii ce au cântat în şapte limbi. Va veni şi rândul ei, la cumpăna dintre ani, în seara de 31, când va concerta alături de alte instrumente spre deliciul publicului meloman.

Există oameni în Braşov care încă organizează şezători. De curând, pe 19 decembrie, langă Cetatea ţărănească de la Prejmer, la Pensiunea Diana s-au întâmplat lucruri minunate: s-au cântat colinde, s-a ţesut, s-a cusut şi s-au gătit bucate delicioase. Observ prezenţa "caprelor" şi a "urşilor" prin oraş. I-am văzut de două ori şi pe trompetiştii îmbrăcaţi în Moş Crăciun, dar nu am zărit nicăieri grupuri de colindători, colindători îmbrăcaţi în port naţional şi alături de care să mormăi şi tu în gând sau cu voce tare o colindă. O fi prea devreme…

Observ cu tristeţe in ultimii ani că nu toţi vecinii mei deschid uşa celor de vin să-i colinde, nici măcar copiilor. Urât! Foarte urât zic eu... Nu contează ce le dai acelor copii (fructe, bomboane, prăjiturele), contează să le deschizi uşa, să-i primeşti zâmbind şi să surâzi în inima ta privindu-i cum încearcă să-şi ia rolul în serios. Să nu-mi spui că nu eşti acasă , că sărbătoreşti ajunul în baruri şi cafenele Braşov. Asta nu prea cred…

Pe mine Crăciunul mă duce cu gândul la copilărie. Nu conta dacă zăpada era de un metru, dacă crăpau pietrele de ger, noi copiii era musai să colindăm. Distracţia era maximă, eram mulţi, de vârste diferite şi ne purtam unul altuia de grijă. Şi am făcut asta şi când eram mai măricei, pe la liceu. Ne întâlneam lângă parcul Livda Poştei Braşov şi plecam pe un traseu clar stabilit, când pe jos, când cu autobuzul până ne colindam toţi părinţii. În timp, şi ora întoarcerii acasă s-a decalat… Ce vremuri! Apoi a urmat facultatea, alţi colegi, dar fără colinde. De ce? Nu ştiu…

Uşa am deschis-o mereu, e o lege nescrisă la noi în casă. Acum merg iar cu colindul. De vină e un puşti isteţ alături de care retrăiesc (în alt mod, ce-i drept) colindatul de Crăciun. Îl învăţ de acum să colinde şi să primească colindători, să deschidă uşa fără teamă, cu bucurie pentru a menţine vie o tradiţie.

Deschide uşa creştine, deschide uşa braşovene că venim la tine. Nu vrem să ne dai nimic, vrem doar să-ţi aducem aminte “Dar nu uita, când eşti voios. Române, să fii bun”. Crăciun fericit!

Adauga comentariu

Articole relevante

Vrajitoarele din Piata Sfatului

Piata Sfatului Probabil ca ai pierdut ceva din Romania sau din tine dacă nu ai ajuns in Piața Sfatului din Brașov. Este greu să-ți spun exact ce te-ar impresiona pentru că fiecare om este diferit, poate energia locului ce amintește de multe alte locuri din Europa, poate oamenii calzi, poate arhitectura, ce este drept insă, este că Piața Sfatului este un loc unde trebuie să te găsești măcar odată, pe o bancă și doar să privești. In piața numită și 'Markplatz' se află și Biserica Neagră iar bastioanele Fierarilor și Graft , Turnul Alb și Turnul Negru precum și Porțile Schei și Ecaterinei sunt in apropiere . Este cel mai cunoscut loc din Brașov, aici se intâmplă cele mai multe evenimente culturale iar dacă toate acestea te dezinteresează oricând ai conexiune la internet wireless in această locație. Poate vei fi atras de acest centru medieval, de arhitectura lui in stil renascentist, baroc sau neoclasic și totusi vei fi surprins să afli că pe acest teren legendele se imbină cu atrocitățile reale petrecute acolo. In Evul Mediu, in Brașov, in Piața Sfatului erau judecate vrăjitoarele. Incepând cu secolul al XVI-lea s-au tot ținut procese impotriva vrăjitoriei care aveau ca urmare arderea pe rug, scufundarea in apă cu legarea de greutăți de picioare, spânzurarea sau omorârea cu pietre. Intr-o lume medievală dominată de frica de diavol si orice era inexplicabil, se ținea un adevărat spectacol in care femeile bănuite că ar avea legatură cu Satana erau aruncate in lacul aflat pe atunci in fața Prefecturii, cu greutăți legate de picioare, spre plăcerea publicului, venit sa vadă dacă ele se vor ridica la suprafață sau nu. In cazul in care ele supraviețuiau, un alt ritual era aplicat: moartea pe rug sau prin spânzurătoare. Intre anii 1621-1696 s-au desfășurat aproximativ 20 de procese incheiate printr-o pedeapsă. Tot in Piata Sfatului exista un Stâlp al Infamiei situat intre Podul Bătuşilor şi Casa Sfatului. Aici se aplicau pedepse corporale, in văzul tuturor, celor vinovati de fapte imorale, infracțiuni speciale, trădări, delicte politice . Tot la acest Stâlp gros de Piatră se făceau și execuții pe lângă bătăile crunte si expunerile dezonorante ce de asemenea se petreceau in acest loc. Femeile vinovate de pruncucidere sau adulter erau executate tot aici. Intre anii 1520-1550 un total de 120 de sentinte au fost duse la indeplinire de calaii orasului. De notat este faptul ca in 1688 palarierul Stefan Stener ,conducătorul revoltei antihabsburgice, a fost decapitat pentru că s-a impotrivit intrării austriecilor in oraș. Dacă de multe ori ați visat la ce se ascunde dedesubtul unei străzi și privind piatra cubică din Piața Sfatului gândul v-a purtat departe, intuiția nu v-a inșelat. Aici intre anii 1967-1987 pavajul s-a surpat si trei camioane s-au prăbușit in subteran dezvăluind gropi de alimente datând din Evul Mediu. Aceste provizii erau ascunse de localnici in caz de asediu iar locatia lor era știută de doar trei oameni din oraș. Nici Biserica Neagră nu este lipsită de mister. La o observație atentă se vor vedea niște crestături misterioase in piatra ei a căror legendă nu mulți o cunosc. Ele au fost făcute intr-un gest ritualic, de luptătorii care iși frecau armele de piatra Bisericii dupa spovedania de dinainte de luptă. Se zvonește că in interiorul Bisericii s-ar găsi comoara regelui Solomon care urmărit fiind ar fi fost forțat să o ingroape la rădăcina unui copac din apropiere. Nu doar vrăjitoarele erau judecate și arse pe rug in Piața Sfatului. Deseori in Piața Sfatului erau duse la indeplinire si executii cu rol educativ. In 1746 femeile acuzate de prostituție au fost inhămate la o carută și puse să adune gunoaiele din piață .In 1754 un bărbat ce și-a ucis femeia a fost executat sub privirile tuturor bărbaților din oraș la ordinul Senatului brașovean. Fie că te pasionează legendele sau nu, un lucru este drept, este un loc unde trebuie sa fii măcar odat...

2015-12-15

2392

Obiceiuri de sarbatoare de pe meleaguri brasovene

Deși Brașovul ne atrage în special pentru frumusețea sa deosebită, accentuată iscusit de arhitectura inedită și localurile cu iz de capitală europeană din perioada interbelică, ceea ce aduce greutate acestui oraș misterios este conservarea tradițiilor și obiceiurilor locale strămoșești. Fiecare poiană, fiecare clădire veche, fiecare paradă sau eveniment pe care le putem admira de sărbătorile locale, în centrul orașului și nu numai, ne transpune într-o lume ca de poveste, aproape mitică. Cele mai bine păstrate obiceiuri sunt cele din perioada sărbătorilor de iarnă, când tinerii colindători cutreieră străzile înzăpezite ale bătrânului oraș, iar femeile credincioase așază colaci aburinzi pe mesele bisericilor ce străjuiesc ca niște fortărețe falnicul Brașov. De cele mai multe ori, obiceiurile dintre cele mai vechi se mai respectă cu strictețe în satele din jurul orașului, unde rânduiala este literă de lege chiar și astăzi. Astfel, vom surpinde cum brașovenii de la sate și nu numai, adună în ajunul Crăciunului tot ce au dat împrumut cunoscuților, sperând astfel că îi va găsi noul an cu toată agoniseala în casă și că sărbătorile vor fi astfel, îmbelșugate. Tot în acestă zi, pe 24 Decembrie, brașovenii se pregătesc de ieșirea din post; tradiția spune că dacă distanța dintre postul Crăciunului și cel al Paștelui este mare, anul va fi mult mai bogat și fructuos. Tradiția spune că este mare ghinon să împodobești bradul de Crăciun mai devreme de 24 decembrie, la fel cum tot nenoroc aduce și ornarea acestuia după miezul nopții al aceleiași zile. Adesea, se împodobesc brazii din curte, atârnându-se de crengile lor vânjoase colaci și globuri pictate manual de artizani. Brașovenii cred că dacă te împaci până de Crăciun, cu toți cei cărora le porți ranchiună, vei avea ani liniștiți. Femeile de pe meleaguri brașovene folosesc această zi ca prilej pentru a se spăla cu apa în care au așezat o nucă și un ban de metal, pentru a deveni și mai frumoase în anul ce urmează. Gospodarii au și ei superstițiile lor, în ajun de Crăciun adunând laolată uneltele cu care lucreză pământul, considerând că astfel vor avea mai mult spor în anii viitori. Tot în această zi, sătenii așează o potcoavă într-o găleată cu apă, din care va bea cel dintâi gospodarul casei și care va adăpa apoi vitele, considerându-se astfel că ele vor deveni tari ca fierul; găinilor, pentru a face ouă din abundență, li de dă hrană din sită. Un alt obicei este curățarea hornurilor, a căror cenușă se va colecta și așeza la rădăcinile pomilor fructiferi, pentru ca aceștia să rodească în anii ce vor veni. În ceea ce privește obiceiurile alimentare, descoperim că în zona Brașovului se consideră că alimentul cel mai important este grâul, păstrătorii de obiceiuri nemâncând altceva până când nu gustă o lingură de grâu fiert, la masa de Crăciun. Se consideră că o masă așa cum trebuie este necesar să aibă 12 feluri de mâncare, prin raportare la numărul de apostoli prezenți la cina cea de taină. Un alt obicei întâlnit în Ardeal este privegherea în noaptea de ajun, moment în care se așează pe masă un colac în care a fost înfipt un cuțit; masa este lăsată întinsă peste noapte și focul aprins în sobe până dimineața. La oraș, între obiceiurile care încă dăinuie amintim mersul cu capra, cu turca, colindatul, ieșitul cu steaua și bineînțeles, participarea la slujbele ce au loc în toate bisericile, în perioada nașterii Domnului. An de an, pe străzile din Brașov răsună bătaia tobelor din piele de capră și strigările colindătorilor veseli ce dau culoare sărbătorilor mai mult decât pitorești. Este un bun prilej să ne reamintim de rădăcinile noastre și să celebrăm frumusețea cu care ne învăluie tradițiile păstrate de ai noștri strămoși, străbuni și bunici, transmise din generație în generație, fără tăgad...

2015-12-14

6056