Ce Mistere înconjoară Brașovul

Ce mistere înconjoară Brașovul

2015-07-21

Sunt multe lucruri necunoscute în Brașov, multe despre care s-a uitat și în prezent sunt obiectul unor speculații. Iată ce mistere înconjoară Brașovul.

Numele orașului este de la bun început unul misterios. Brașov era denumirea pentru întregul ținut al Țării Bârsei, dar de unde vine se poate doar specula. Ar putea avea legătură cu etimologia cuvântului brașoavă care înseamnă minciună, dar în realitate nu se știe exact ce înseamnă Brașov.

Numele muntelui Tâmpa este la fel de misterios ca numele orașului. Deși mulți au fost tentați să creadă că vine de la tâmp, tâmpit, originea numelui este mult mai complexă. Tâmpa ar fi însemnat „stâncă abruptă” dar ar fi avut legătură și cu altarele pentru zeul Saturn (zeul timpului) care au fost găsite aici. Astfel din latină „Tempus” s-ar fi transformat în „Tâmpa”. De aceea e locul perfect de pierdut timpul.

Grotele de După Ziduri sunt alt element misterios atașat Brașovului. Acestea unesc bastioanele și turnurile cetății între ele și se prespune că se extind până la Biserica Neagră și până la Biserica Sf. Bartolomeu în partea opusă a orașului. Încă nu se știe adevărata întrebuințare a lor, dar se pare că ar fi fost spațiu de refugiu și de depozitare.

Pentru adepții fenomenelor paranormale Brașovul este locul potrivit. Există o porțiune din Dealul Melcilor care se presupune că e bântuită. Aici se pare că erau executați tâlharii și nelegiuiții și s-ar fi numit Deaul spânzuraților. Trecătorii au auzit zgomote puternice de crengi rupându-se și pași care calcă prin râul de la baza dealului.

Oraș cu o istorie adâncă, Brașovul a pierdut câteva dintre înțelesurile sale, care au devenit cu timpul din ce în ce mai palide. Iată deci ce mistere înconjoară Brașovul.

Adauga comentariu

Articole relevante

O alta dimensiune

Poarta Schei din Brasov nu-i o poarta cu care mai tot omul este obisnuit. Nu-i o poarta cu clanta, maner, balamale care toate laolalta sa faca sa se deschida o usa ce a facilitat candva comunicarea dintre localnicii vestigiosului oras. Poarta aceasta despre care se face pomenire aici are trei cai de acces, dintre care, dupa cum e de asteptat una-I principala si inalta cat o zi de post (vorba vine), iar celelalte doua situate de-a dreapta si de-a stanga celei principale sunt, evident, secundare. O data cu restaurarea cladirilor din Brasov, Poarta Schei a beneficiat si dumneaei de restaurare si restaurate au fost si literele din limba latina care stau semete pe partea de sus a portii. Cu tot cu forma ei de arc de triumf, poarta aceasta s-a pastrat in conditii destul de bune si a rezistat vicisitudinilor vremii de-a lungul a mai bine de 180 de ani. Actualmente, imperioasa constructie este un soi de hotar intre lumea linistita, inteleapta si asezata a Brasovului vechi si lumea activa, plina de forfota si-n continua miscare a actualului oras. Probabil ca una din semnificatiile pe care Poarta Schei si le poate atribui este insusi acest delimitator dintre doua existente – o existenta a trecutului care pastreaza cu strasnicie si marinimie vechea istorie a cetatii Brasovului si o existenta a viitorului care militeaza spre un oras modern, curat si mereu in fruntea oraselor Romaniei. Actualmente, va mai ramane doar sa faceti tranzitia dintre cele doua existente separate de aceasta poarta si sa va minunati din plin de ce veti resimtit atat la coborarea cat si la urcarea pe sub Poarta Schei...

2014-08-11

700

Obiceiuri de sarbatoare de pe meleaguri brasovene

Deși Brașovul ne atrage în special pentru frumusețea sa deosebită, accentuată iscusit de arhitectura inedită și localurile cu iz de capitală europeană din perioada interbelică, ceea ce aduce greutate acestui oraș misterios este conservarea tradițiilor și obiceiurilor locale strămoșești. Fiecare poiană, fiecare clădire veche, fiecare paradă sau eveniment pe care le putem admira de sărbătorile locale, în centrul orașului și nu numai, ne transpune într-o lume ca de poveste, aproape mitică. Cele mai bine păstrate obiceiuri sunt cele din perioada sărbătorilor de iarnă, când tinerii colindători cutreieră străzile înzăpezite ale bătrânului oraș, iar femeile credincioase așază colaci aburinzi pe mesele bisericilor ce străjuiesc ca niște fortărețe falnicul Brașov. De cele mai multe ori, obiceiurile dintre cele mai vechi se mai respectă cu strictețe în satele din jurul orașului, unde rânduiala este literă de lege chiar și astăzi. Astfel, vom surpinde cum brașovenii de la sate și nu numai, adună în ajunul Crăciunului tot ce au dat împrumut cunoscuților, sperând astfel că îi va găsi noul an cu toată agoniseala în casă și că sărbătorile vor fi astfel, îmbelșugate. Tot în acestă zi, pe 24 Decembrie, brașovenii se pregătesc de ieșirea din post; tradiția spune că dacă distanța dintre postul Crăciunului și cel al Paștelui este mare, anul va fi mult mai bogat și fructuos. Tradiția spune că este mare ghinon să împodobești bradul de Crăciun mai devreme de 24 decembrie, la fel cum tot nenoroc aduce și ornarea acestuia după miezul nopții al aceleiași zile. Adesea, se împodobesc brazii din curte, atârnându-se de crengile lor vânjoase colaci și globuri pictate manual de artizani. Brașovenii cred că dacă te împaci până de Crăciun, cu toți cei cărora le porți ranchiună, vei avea ani liniștiți. Femeile de pe meleaguri brașovene folosesc această zi ca prilej pentru a se spăla cu apa în care au așezat o nucă și un ban de metal, pentru a deveni și mai frumoase în anul ce urmează. Gospodarii au și ei superstițiile lor, în ajun de Crăciun adunând laolată uneltele cu care lucreză pământul, considerând că astfel vor avea mai mult spor în anii viitori. Tot în această zi, sătenii așează o potcoavă într-o găleată cu apă, din care va bea cel dintâi gospodarul casei și care va adăpa apoi vitele, considerându-se astfel că ele vor deveni tari ca fierul; găinilor, pentru a face ouă din abundență, li de dă hrană din sită. Un alt obicei este curățarea hornurilor, a căror cenușă se va colecta și așeza la rădăcinile pomilor fructiferi, pentru ca aceștia să rodească în anii ce vor veni. În ceea ce privește obiceiurile alimentare, descoperim că în zona Brașovului se consideră că alimentul cel mai important este grâul, păstrătorii de obiceiuri nemâncând altceva până când nu gustă o lingură de grâu fiert, la masa de Crăciun. Se consideră că o masă așa cum trebuie este necesar să aibă 12 feluri de mâncare, prin raportare la numărul de apostoli prezenți la cina cea de taină. Un alt obicei întâlnit în Ardeal este privegherea în noaptea de ajun, moment în care se așează pe masă un colac în care a fost înfipt un cuțit; masa este lăsată întinsă peste noapte și focul aprins în sobe până dimineața. La oraș, între obiceiurile care încă dăinuie amintim mersul cu capra, cu turca, colindatul, ieșitul cu steaua și bineînțeles, participarea la slujbele ce au loc în toate bisericile, în perioada nașterii Domnului. An de an, pe străzile din Brașov răsună bătaia tobelor din piele de capră și strigările colindătorilor veseli ce dau culoare sărbătorilor mai mult decât pitorești. Este un bun prilej să ne reamintim de rădăcinile noastre și să celebrăm frumusețea cu care ne învăluie tradițiile păstrate de ai noștri strămoși, străbuni și bunici, transmise din generație în generație, fără tăgad...

2015-12-14

527