10 Lucruri Pe Care Le Poți învăța De La Brașoveni

10 lucruri pe care le poți învăța de la brașoveni

2015-07-21

10 lucruri pe care le poți învăța de la brașoveni

De la oamenii oricărui oraș poți învăța câte ceva. Iată aici zece lucruri pe care le poți învăța de la brașoveni.

Bunul simț. Ca nicăieri altundeva bunul simț nu e mai la locul lui. Parcă e un făcut ca brașovenii să aibă respect față de cel de lângă sine și să lase de la el atunci când e cazul.
Politețea este un lucru cu care ne mândrim noi brașovenii. Credem că este important să îl tratezi pe cel de lângă tine așa cum vrei și tu să fii tratat la rândul tău.
Orientarea. În momentul în care un străin îi va cere indicații unui brașovean, acesta va ști încotro să-l îndrume. Brașovenii își cunosc orașul ca propria casă și niciodată nu te vor îndruma greșit.
Zâmbetul este foarte important pentru brașoveni. Pe stadă vei vedea tot timpul oameni zâmbind și simțidu-se bine. Probabil e din cauza aerului.
Curățenia este ceea ce caracterizează Brașovul. Brașovenii au învățat să strângă mizeria pe care o lasă în urmă tocmai pentru ca cel care va veni din urmă să aibă parte de aceași experiență plăcută de care a avut și el parte la rândul său.
Ordinea predomină în Brașov. De la felul în care este dirijată circulația prin sensuri giratorii până la modul în care sunt plantate florile pe marginea străzii, nouă brașovenilor ne place să fie ordine.
Istoria. Brașovenilor le place să-și cunoască istoria orașului, pentru că e una frumoasă și înrădăcinată în trecut. Așa ar trebui să se mândrească locuitorii unui oraș.
Natura. Locuitorii Brașovului au fost mereu aproape de natură, pe care o respectă și pe care o au în sânge.
Tradiția ardeleană este tradiția cu care ne naștem și pe care o dăm mai departe. Brașovenii își cunosc locul în Ardeal și și-l păstrează cu mândrie. De la felul cum se comportă, la cum mănâncă, până la cum gândesc, oamenii din Brașov știu să fie ardeleni.
Tradiția locală. În Brașov oamenii își cunosc istoria locală pe care o lasă moștenire generației următoare, dar mai mult decât atât, contribuie și ei la ea, crescând tradiția, parimoniul local și cu toate acestea, spiritul orașului.

Că o fi din cauza aerului de munte sau din cauza unei bune creșteri, oamenii din Brașov sunt foarte faini și poți învăța multe de la ei. Acestea au fost doar zece lucruri pe care le poți învăța de la brașoveni.

Th3G0df4th3r WAS HERE!

86104f1ddd32f1b2378b57ce10a87a3b

Galeria foto

Adauga comentariu

Articole relevante

Toate drumurile duc la Modarom

Esti brasovean daca macar o singura data ai stabilit o intalnire la Modarom. E cel mai la indemana reper, pentru mici, mari, iubiti, amici, taximetristi. Si daca esti in trecere pe acolo, ai putea sa fii putin atent in drumul tau. Cativa stau pe banca, verificand din cand in cand stanga, dreapta, mai apoi telefonul, si de la capat; altii s-au instalat lejer cu o cafea la una dintre mesele de la magazinul non stop, privind intr-o directie din care probabil trebuie sa vine persoana/persoanele cu care s-a discutat anterior. Si pe cat de neimportant ar parea acest loc, pe atat este el de special. Pentru ca de acolo pleaca cele mai dragute povesti, acolo se planifica seri de neuitat, vuiesc informatii despre examene si diversi profesori. Toate drumurile duc, dar si pleaca de la Modarom, pentru ca dupa ce s-au revazut si au discutat putin, brasovenii pleaca spre o locatie stabilita de comun acord, spre a savura in continuare cu interes ce au de spus interlocutori nostri. Si discutia poate continua la fel de bine la o bere, imediat la stanga, cum se merge dinspre Modarom spre Piata Sfatului, la Beraria Ciucas, sau putin mai sus, intr-un decor elegant, la Festival 39, sau la o cafea in Street, unde mixul de oameni iti va aprinde pofta de viata. Si pentru ca este vara, ne putem adaposti sub umbrelutele care soptesc: “Brasov, probably the best city in the world”. La fel de important este si momentul intalnirii, caci daca este seara sau mai spre noapte, diverse alte locatii au usile deschise si personal zambaret si gata sa va pregateasca ambientul pentru discutiile, emotiile si amintirile ce urmeaza...

2015-09-10

1988

Au mai ramas ....

Cu sinceritate va spun, că deşi la unii numărătoarea inversă a început, la mine, NU! Spiritul conservator din mine îmi dictează că sărbătorile de iarnă încep în 6 Decembrie, poate pentru că e şi data la care se aprind luminile bradului de Crăciun din Piaţa Sfatului Braşov. 1. Crăciun cu fast, sau fără? Crăciun cu spirit, zic eu... Mă îndoiesc că frumuseţea Crăciunului stă doar în mărimea bradului, în numărul de luminiţe , în decoraţiunile cu urşi Cola sau văcuţe Milka (deşi în urmă cu vreo 2-3 ani au decorat centrul istoric al Braşovului în roşu şi albastru, lipsea doar un panou cu „Haide, Steaua!” şi m-aş fi simţit ca pe stadion ). Crăciunul vine cu acel sentiment de împlinire, cu miros de vin fiert, de scorţişoară, de cozonac sau kurtos kalasc. Crăciunul vine atunci când orga Bisercii Negre din Braşov se scutură de praf şi face conştiincioasă repetiţii, când toţi oamenii par se se adune în Piaţa Sfatului ca atraşi de un magnet invizibil (cred că şi vinul fiert are partea lui de vină). Braşovul nu este nici Praga, nici Viena, nici vreo altă capitală renumită în târgurile de Crăciun, dar este oraşul meu, este locul unde m-am născut, am crescut şi m-am dezvoltat ca OM şi va fi întotdeauna frumos (lăsând modestia la o parte, şi noi suntem frumoşi). Mie americanii îmi par imaturi când se iau la întrecere în decoraţiuni. Sunt frumoase, nu contest, dar nu la asta se reduce Crăciunul. La Biserica Neagră din Braşovintrarea ar fi mutilată dacă , cu excepţia unei coroane frumoase de brad ornată cu funde roşii, ar pâlpâi mii de beculeţe (brrrr, mi se ridică părul pe ceafă). 2. Crăciunul împreună An de an, în zilele de la deschiderea oficială a sărbătorilor de iarnă până la finalul lor, de fiecare dată când ajung în centru, mă întâlnesc cu atât de mulţi oameni pe care îi cunosc încât am impresia că e o petrecere între amici. Da, ăsta e spiritul Crăciunului, nu contează că vii cu umerii îndoiţi de problemele de la serviciu (sau de altă natură), când vezi toată lumea fericită, când auzi muzica, intri fără să îţi dai seama într-o stare de fericire molipsitoare. Nu vei atinde Nirvana (atenţie, nu se fumează „iarbă”!), dar îţi vei încarcă bateriile. Asta da timp liber şi distracţie în Braşov... Dacă ţi-a inghetet nasul (e semn că nu ai băut suficient), te poţi retrage liniştit în apropiere, baruri şi restaurante în centrul vechi Braşov sunt pe alese (ca să nu spun din poartă în poartă). Şi dacă vinul ţi-a creat aciditate, margi cătinel la „Gaura dulce”, situată mereu în acelaşi loc, la „Fundul Cerbului”. Dacă crezi că ar trebui să fii cât mai aproape de o staţie de autobuz (nu îndrăznesc să spun de ce) ai putea alege restaurante lângă Livada Poştei Braşov, sau mai bine un bar, cum ar fi Festival '39, e printre preferatele mele. 3. „Shoping-ul” – între distracţie şi teroare Sunt femeie, iubesc cumpărăturile, dar în preajma Crăciunului, le detest. Spun asta cu toată ura pe care sunt capabilă să o adun, urăsc toată agitaţia asta fără rost. Crăciunul nu înseamnă umplerea frigiderului, nu înseamnă să-ţi cumperi ultimul model de televizor sau telefon, să le cumperi celor dragi lucruri inutile că te-a luat valul. Anul ăsta m-am deşteptat. Am comandat din timp (on line) şi chiar dacă termenul de livrare la „free shipping” este între 45 şi 60 de zile, tot ajung cadourile. Nici cu gătitul nu mă complic în mod deosebit: o seară mănânc la mama, una la soacră, una la naşi şi mai sunt şi vreo 2-3 prieteni care nu pot mânca tot ce au gătit. Nu va aşteptaţi să fac cozonac sau alte prăjituri (voi face nişte prăjiturele cu spiriduşul meu de 5 anişori, dar asta pentru a ne distra, nu garantez că se va putea mânca rezultatul final). Ce se va întâmpla cu acele cafenele şi cofetării lângă Piaţa Sfatului Braşov, vreţi să dea faliment? Eu susţin economia braşoveană, asigur locuri de muncă! 4. Curăţenia de Crăciun Ce este cu nebunia asta cu curăţenia? Păi, ce? Nu facem curat decât la Paşti şi la Crăciun? Toată lumea scutură (una abia a şters geamurile, că cea de deasupra ei scutură pledul pe care probabil doarme câinele; să vezi ce dialog „spiritual” se încinge), toată lumea spală perdele, scoate din lulapuri, pune la loc, mută canapelele... Nebunie! Uşor fraţilor, Moşul nu-şi trece degetul arătător pe rama tabloului (poate doar soacră’ta). Mai bine ies în oraş, piciul meu abia aşteaptă. Fiecare vedem Crăciunul prin prisma sufletului, a educaţiei primite. Să nu ne obosim cu nimicuri şi să uităm de partea frumoasă, de bucurie, de dăruire. Vă doresc sărbători liniştite şi înţelepte...

2015-12-07

1479