Oamenii Brasovului – Expozitie De Acuarela

Oamenii Brasovului – expozitie de acuarela

2014-09-16

Oamenii Brasovului (expozitie de acuarela) este evenimentul care are loc la Muzeul Civilizatiei Urbane a Brasovului pe toata perioada lunii septembrie. Mai multe detalii precise despre aceasta activitate nu vrem sa oferim, ci ne propunem doar sa ne imaginam impreuna ce putem descoperi dincolo de pensule, acuarele, planse, culori, apa, toate combinate laolalta.

Ne imaginam cum ca brasovenii de ieri, de azi, de maine sunt surprinsi in felurite ipostaze de catre maiastra artista brasoveana Veronica Bodea Tatulea. Orice privire cat de cat delicata si iubitoare a orasului Brasov nu ar trebui sa ocoleasca asemenea portrete schitate in culori fel si fel. Ne asteptam ca expozitia de acuarela sa dezbrace de expresiile cotidiene chipurile oamenilor Brasovului si sa lase spre descoperire imaginea nealterata a veritabilului om al muntelui. Consideram ca se cuvine sa faceti astfel de vizite la muzee (ori de cate ori se iveste prilejul vreunei expozitii), pentru a invata mereu ce este multumirea. Concret, sa fiti multumit pentru ca ochii au avut ocazia de a admira portrete care mai de care mai reprezentative pentru comunitatea locala si sa fiti multumiti ca avem oamenii care acorda interes si importanta prin harul cu care au fost inzestrati si-si astern prin acuareala propriile perceptii.

Acum, dupa ce am strabatut cu gandul impreuna ce ar putea aceasta expozitie sa gazduiasca, ne-am dori teribil sa credem ca v-am determinat sa purcedeti spre Muzeul Civilizatiei Urbane a Brasovului si sa va pierdeti complet printre chipurile pictate de precizia si exactitatea unei adevarate artiste. Asadar, pasiti afara din casa si incapatanati-va sa luati contact direct cu un alt soi de experienta din care sa faceti un indicativ de baza in aprecierea Oamenilor Brasovului.

Galeria foto

Adauga comentariu

Articole relevante

Deschide usa, Brasov!

Onorat gazde de casă Viță de persoană aleasă Sunt trimis ca vestitor De la-al nost' poruncitor Dacă dumneavoastră binevoiţi Colinda noastră s-o primiţi Primiţi colinda ori nu? “ Dragi braşoveni, deschideţi uşa colindătorilor, deschideţi uşa şi sufletul către tradiţii, către datinile care ne fac zilele de Crăciun cu adevărat speciale. În seara de ajun nu vine doar Moş Crăciun, vin colindătorii precum păstorii la ieslea lui Isus, vin cu cântece şi urări de bine pentru a serba împreună atât cu cei dragi cât şi cu cei străini bucuria naşterii Domnului. S-a dat startul la colinde… În seara de 18 Decembrie , orga Bisericii Neagre a tăcut şi a ascultat serioasă voci minunate de copii ce au cântat în şapte limbi. Va veni şi rândul ei, la cumpăna dintre ani, în seara de 31, când va concerta alături de alte instrumente spre deliciul publicului meloman. Există oameni în Braşov care încă organizează şezători. De curând, pe 19 decembrie, langă Cetatea ţărănească de la Prejmer, la Pensiunea Diana s-au întâmplat lucruri minunate: s-au cântat colinde, s-a ţesut, s-a cusut şi s-au gătit bucate delicioase. Observ prezenţa "caprelor" şi a "urşilor" prin oraş. I-am văzut de două ori şi pe trompetiştii îmbrăcaţi în Moş Crăciun, dar nu am zărit nicăieri grupuri de colindători, colindători îmbrăcaţi în port naţional şi alături de care să mormăi şi tu în gând sau cu voce tare o colindă. O fi prea devreme… Observ cu tristeţe in ultimii ani că nu toţi vecinii mei deschid uşa celor de vin să-i colinde, nici măcar copiilor. Urât! Foarte urât zic eu... Nu contează ce le dai acelor copii (fructe, bomboane, prăjiturele), contează să le deschizi uşa, să-i primeşti zâmbind şi să surâzi în inima ta privindu-i cum încearcă să-şi ia rolul în serios. Să nu-mi spui că nu eşti acasă , că sărbătoreşti ajunul în baruri şi cafenele Braşov. Asta nu prea cred… Pe mine Crăciunul mă duce cu gândul la copilărie. Nu conta dacă zăpada era de un metru, dacă crăpau pietrele de ger, noi copiii era musai să colindăm. Distracţia era maximă, eram mulţi, de vârste diferite şi ne purtam unul altuia de grijă. Şi am făcut asta şi când eram mai măricei, pe la liceu. Ne întâlneam lângă parcul Livda Poştei Braşov şi plecam pe un traseu clar stabilit, când pe jos, când cu autobuzul până ne colindam toţi părinţii. În timp, şi ora întoarcerii acasă s-a decalat… Ce vremuri! Apoi a urmat facultatea, alţi colegi, dar fără colinde. De ce? Nu ştiu… Uşa am deschis-o mereu, e o lege nescrisă la noi în casă. Acum merg iar cu colindul. De vină e un puşti isteţ alături de care retrăiesc (în alt mod, ce-i drept) colindatul de Crăciun. Îl învăţ de acum să colinde şi să primească colindători, să deschidă uşa fără teamă, cu bucurie pentru a menţine vie o tradiţie. Deschide uşa creştine, deschide uşa braşovene că venim la tine. Nu vrem să ne dai nimic, vrem doar să-ţi aducem aminte “Dar nu uita, când eşti voios. Române, să fii bun”. Crăciun fericit...

2015-12-28

1725

Obiceiuri de sarbatoare de pe meleaguri brasovene

Deși Brașovul ne atrage în special pentru frumusețea sa deosebită, accentuată iscusit de arhitectura inedită și localurile cu iz de capitală europeană din perioada interbelică, ceea ce aduce greutate acestui oraș misterios este conservarea tradițiilor și obiceiurilor locale strămoșești. Fiecare poiană, fiecare clădire veche, fiecare paradă sau eveniment pe care le putem admira de sărbătorile locale, în centrul orașului și nu numai, ne transpune într-o lume ca de poveste, aproape mitică. Cele mai bine păstrate obiceiuri sunt cele din perioada sărbătorilor de iarnă, când tinerii colindători cutreieră străzile înzăpezite ale bătrânului oraș, iar femeile credincioase așază colaci aburinzi pe mesele bisericilor ce străjuiesc ca niște fortărețe falnicul Brașov. De cele mai multe ori, obiceiurile dintre cele mai vechi se mai respectă cu strictețe în satele din jurul orașului, unde rânduiala este literă de lege chiar și astăzi. Astfel, vom surpinde cum brașovenii de la sate și nu numai, adună în ajunul Crăciunului tot ce au dat împrumut cunoscuților, sperând astfel că îi va găsi noul an cu toată agoniseala în casă și că sărbătorile vor fi astfel, îmbelșugate. Tot în acestă zi, pe 24 Decembrie, brașovenii se pregătesc de ieșirea din post; tradiția spune că dacă distanța dintre postul Crăciunului și cel al Paștelui este mare, anul va fi mult mai bogat și fructuos. Tradiția spune că este mare ghinon să împodobești bradul de Crăciun mai devreme de 24 decembrie, la fel cum tot nenoroc aduce și ornarea acestuia după miezul nopții al aceleiași zile. Adesea, se împodobesc brazii din curte, atârnându-se de crengile lor vânjoase colaci și globuri pictate manual de artizani. Brașovenii cred că dacă te împaci până de Crăciun, cu toți cei cărora le porți ranchiună, vei avea ani liniștiți. Femeile de pe meleaguri brașovene folosesc această zi ca prilej pentru a se spăla cu apa în care au așezat o nucă și un ban de metal, pentru a deveni și mai frumoase în anul ce urmează. Gospodarii au și ei superstițiile lor, în ajun de Crăciun adunând laolată uneltele cu care lucreză pământul, considerând că astfel vor avea mai mult spor în anii viitori. Tot în această zi, sătenii așează o potcoavă într-o găleată cu apă, din care va bea cel dintâi gospodarul casei și care va adăpa apoi vitele, considerându-se astfel că ele vor deveni tari ca fierul; găinilor, pentru a face ouă din abundență, li de dă hrană din sită. Un alt obicei este curățarea hornurilor, a căror cenușă se va colecta și așeza la rădăcinile pomilor fructiferi, pentru ca aceștia să rodească în anii ce vor veni. În ceea ce privește obiceiurile alimentare, descoperim că în zona Brașovului se consideră că alimentul cel mai important este grâul, păstrătorii de obiceiuri nemâncând altceva până când nu gustă o lingură de grâu fiert, la masa de Crăciun. Se consideră că o masă așa cum trebuie este necesar să aibă 12 feluri de mâncare, prin raportare la numărul de apostoli prezenți la cina cea de taină. Un alt obicei întâlnit în Ardeal este privegherea în noaptea de ajun, moment în care se așează pe masă un colac în care a fost înfipt un cuțit; masa este lăsată întinsă peste noapte și focul aprins în sobe până dimineața. La oraș, între obiceiurile care încă dăinuie amintim mersul cu capra, cu turca, colindatul, ieșitul cu steaua și bineînțeles, participarea la slujbele ce au loc în toate bisericile, în perioada nașterii Domnului. An de an, pe străzile din Brașov răsună bătaia tobelor din piele de capră și strigările colindătorilor veseli ce dau culoare sărbătorilor mai mult decât pitorești. Este un bun prilej să ne reamintim de rădăcinile noastre și să celebrăm frumusețea cu care ne învăluie tradițiile păstrate de ai noștri strămoși, străbuni și bunici, transmise din generație în generație, fără tăgad...

2015-12-14

6056