5 lucruri necunoscute despre Scheii Brașovului

2015-07-21
0
0
0

În Brașov sunt multe locuri învăluite în mister. Iată cinci lucruri necunoscute despre Șcheii Brașovului.

  1. Numele de Șchei este un mister etimologic. Nu se știe exact de unde provine. Șchei înseamnă atât defileu dar este în același timp și o denumire românească pentru slavi, mai precis pentru bulgari. Adevărurul ar putea fi undeva la mijloc, Șcheii Brașovului fiind inițial o comunitate româno-slavă.

  2. Numele de trocar. Șcheienilor li se mai spunea și trocari pentru că fie făceau comerț cu troace împletite, fie vindeau alte produse din troace. Se presupune totuși ca ar fi venit și de la trois quarts, adică fără un sfert în franceză, momentul în care băteau clopotele săsești și li se oferea acces în cetate pentru a putea face comerț.

  3. Prima școală românească se poate să nu fi fost chiar prima ci să mai fi fost una de lemn înainte peste care s-a construit aceasta și Biserica Sf. Nicolae în 1495.

  4. Troițele numeroase din Scheii Brașovului nu sunt de ignorat. La propriu. Sunt atât de multe încât ne putem întreba care ar fi motivul pentru care aproape fiecare intersecție de drumuri are câte o troiță.

  5.  Crucea sf. Andrei de pe case. Acest aspect este ușor de neremarcat, dar odată ce știi de existența lor le vezi peste tot în Șcheii Brașovului.

Odată venit în Brașov nu uita să treci si pe acolo. Acum ai cinci lucruri necunoscute despe Șcheii Brașovului, un loc frumos cu case mici, țărănești și străzi încguste, un loc perfect în care să te lași pierdut.

Adauga comentariu

CAPTCHA Image [ Alta imagine ]
codul nu este case sensitive

Articole relevante

Obiceiuri de sarbatoare de pe meleaguri brasovene
             Deși Brașovul ne atrage în special pentru frumusețea sa deosebită, accentuată iscusit de arhitectura inedită și localurile cu iz de capitală europeană din perioada interbelică, ceea ce aduce greutate acestui oraș misterios este conservarea tradițiilor și obiceiurilor locale strămoșești. Fiecare poiană, fiecare clădire veche, fiecare paradă sau eveniment pe care le putem admira de sărbătorile locale, în centrul orașului și nu numai, ne transpune într-o lume ca de poveste, aproape mitică.               Cele mai bine păstrate obiceiuri sunt cele din perioada sărbătorilor de iarnă, când tinerii colindători cutreieră străzile înzăpezite ale bătrânului oraș, iar femeile credincioase așază colaci aburinzi pe mesele bisericilor ce străjuiesc ca niște fortărețe falnicul Brașov. De cele mai multe ori, obiceiurile dintre cele mai vechi se mai respectă cu strictețe în satele din jurul orașului, unde rânduiala este literă de lege chiar și astăzi. Astfel, vom surpinde cum brașovenii de la sate și nu numai, adună în ajunul Crăciunului tot ce au dat împrumut cunoscuților, sperând astfel că îi va găsi noul an cu toată agoniseala în casă și că sărbătorile vor fi astfel, îmbelșugate.             Tot în acestă zi, pe 24 Decembrie, brașovenii se pregătesc de ieșirea din post; tradiția spune că dacă distanța dintre postul Crăciunului și cel al Paștelui este mare, anul va fi mult mai bogat și fructuos. Tradiția spune că este mare ghinon să împodobești bradul de Crăciun mai devreme de 24 decembrie, la fel cum tot nenoroc aduce și ornarea acestuia după miezul nopții al aceleiași zile. Adesea, se împodobesc brazii din curte, atârnându-se de crengile lor vânjoase colaci și globuri pictate manual de artizani.               Brașovenii cred că dacă te împaci până de Crăciun, cu toți cei cărora le porți ranchiună, vei avea ani liniștiți. Femeile de pe meleaguri brașovene folosesc această zi ca prilej pentru a se spăla cu apa în care au așezat o nucă și un ban de metal, pentru a deveni și mai frumoase în anul ce urmează. Gospodarii au și ei superstițiile lor, în ajun de Crăciun adunând laolată uneltele cu care lucreză pământul, considerând că astfel vor avea mai mult spor în anii viitori. Tot în această zi, sătenii așează o potcoavă într-o găleată cu apă, din care va bea cel dintâi gospodarul casei și care va adăpa apoi vitele, considerându-se astfel că ele vor deveni tari ca fierul; găinilor, pentru a face ouă din abundență, li de dă hrană din sită.               Un alt obicei este curățarea hornurilor, a căror cenușă se va colecta și așeza la rădăcinile pomilor fructiferi, pentru ca aceștia să rodească în anii ce vor veni. În ceea ce privește obiceiurile alimentare, descoperim că în zona Brașovului se consideră că alimentul cel mai important este grâul, păstrătorii de obiceiuri nemâncând altceva până când nu gustă o lingură de grâu fiert, la masa de Crăciun. Se consideră că o masă așa cum trebuie este necesar să aibă 12 feluri de mâncare, prin raportare la numărul de apostoli prezenți la cina cea de taină.               Un alt obicei întâlnit în Ardeal este privegherea în noaptea de ajun, moment în care se așează pe masă un colac în care a fost înfipt un cuțit; masa este lăsată întinsă peste noapte și focul aprins în sobe până dimineața. La oraș, între obiceiurile care încă dăinuie amintim mersul cu capra, cu turca, colindatul, ieșitul cu steaua și bineînțeles, participarea la slujbele ce au loc în toate bisericile, în perioada nașterii Domnului. An de an, pe străzile din Brașov răsună bătaia tobelor din piele de capră și strigările colindătorilor veseli ce dau culoare sărbătorilor mai mult decât pitorești.   Este un bun prilej să ne reamintim de rădăcinile noastre și să celebrăm frumusețea cu care ne învăluie tradițiile păstrate de ai noștri strămoși, străbuni și bunici, transmise din generație în generație, fără tăgad...
2015-12-14
348
0
0
Oamenii Brasovului – expozitie de acuarela
Oamenii Brasovului (expozitie de acuarela) este evenimentul care are loc la Muzeul Civilizatiei Urbane a Brasovului pe toata perioada lunii septembrie. Mai multe detalii precise despre aceasta activitate nu vrem sa oferim, ci ne propunem doar sa ne imaginam impreuna ce putem descoperi dincolo de pensule, acuarele, planse, culori, apa, toate combinate laolalta. Ne imaginam cum ca brasovenii de ieri, de azi, de maine sunt surprinsi in felurite ipostaze de catre maiastra artista brasoveana Veronica Bodea Tatulea. Orice privire cat de cat delicata si iubitoare a orasului Brasov nu ar trebui sa ocoleasca asemenea portrete schitate in culori fel si fel. Ne asteptam ca expozitia de acuarela sa dezbrace de expresiile cotidiene chipurile oamenilor Brasovului si sa lase spre descoperire imaginea nealterata a veritabilului om al muntelui. Consideram ca se cuvine sa faceti astfel de vizite la muzee (ori de cate ori se iveste prilejul vreunei expozitii), pentru a invata mereu ce este multumirea. Concret, sa fiti multumit pentru ca ochii au avut ocazia de a admira portrete care mai de care mai reprezentative pentru comunitatea locala si sa fiti multumiti ca avem oamenii care acorda interes si importanta prin harul cu care au fost inzestrati si-si astern prin acuareala propriile perceptii. Acum, dupa ce am strabatut cu gandul impreuna ce ar putea aceasta expozitie sa gazduiasca, ne-am dori teribil sa credem ca v-am determinat sa purcedeti spre Muzeul Civilizatiei Urbane a Brasovului si sa va pierdeti complet printre chipurile pictate de precizia si exactitatea unei adevarate artiste. Asadar, pasiti afara din casa si incapatanati-va sa luati contact direct cu un alt soi de experienta din care sa faceti un indicativ de baza in aprecierea Oamenilor Brasovului...
2014-09-16
610
0
0

Vezi si alte articole

Hobby-urile il fac pe om!
Cine n-are de lucru, sa-si faca!
Cuvinte despre prietenie
Ce faci în ianuarie la Brașov?

Likes & Shares

Zacusca Labs © 2006 - 2018 by Eyescape Media. Toate drepturile rezervate .
Termeni si conditii    Politica de confidentialitate    Parteneri