Poate ar trebui sa va spunem si ce va aduce inaintea ochilor incursiunea aceasta spre varful rezervatiei. De-acolo, de „deasupra lumii”, va puteti delecta cu constructiile ce si-au pastrat izul nemtesc, cu multul rosu dat de acoperisul caselor de pe strazile din preajma Pietei Sfatului, cu cartierul Schei, cu aglomeratia de strazi inguste si cimitire ce intesesc dealurile. Muntele Tampa nu este egoist si din aceasta pricina va imbie, prin privelistea oferita de sus, sa purcedeti in plimbare pe drumurile marcate si spre muntii vecini (Poiana Brasov, Postavaru sau un crampei din Bucegi). Initial, fortareata ce apara cetatea Brasovului a fost ridicata pe Tampa, insa aceasta a fost distrusa cand domnitorul Vlad Tepes a atacat, intre 1459-1460, orasul, si cand a tras pe munte 40 de negustori in teapa. In 1950, Brasovul a devenit orasul lui Stalin, Tampa trebuind sa indure taierea padurii de pe partea dinspre oras pentru a scrie din trunchiurile copacilor numele dictatorului. Timpul insa a sters urmele perioadei de atunci. Acum se cade sa revenim la prima modalitate descrisa anterior de a ajunge pe Tampa, aceea facuta pe jos. Se poate spune ca cea mai fascinanta urcare este cea care are punctul de pornire din saua larga care desparte partea nordica a Tampei de Dealul Melcilor, luand astfel drumul Treptelor lui Gabony sau drumul Cavalerilor. La finalizarea urcusului veti iesi in luminisul dintr-o poienita, iar cararea ce vi se va asterne duce spre varful muntelui. Daca, dupa ce treceti de pietrele lui Gabony, faceti o usoara abatere spre stanga veti vedea Grota lui Bethlen care candva deservea un restaurant-berarie suspendat pe stancile destul de abrupte. Aici este si locul care a permis montarea, in 2004, a uriaselor litere ce alcatuiesc numele Brasov. Spre explorare, va sta la dispozitie si drumul care porneste din Racadau, din Valea Cetatii, si care a fost botezat de localnici „la iepure”. Vederea de ansamblu de care veti avea parte ajunsi in varf va va umple interioarele de implinire si asta in speta si datorita balconului avansat de pe care va va fi amplificata starea de exaltare. Bineinteles ca si coborarea de pe munte este la fel de spectaculoasa, avand variate alternative prin care puteti reveni in oras. De optati sa coborati pe aripa sudica puteti alege drumul larg spre Valea Cetatii, iar de preferati aripa vestica veti ajunge in Schei, iar de-acolo in Cartierul Vechi al orasului. Biodiversitatea locului a facut furouri in mintile curioase ale multor persoane, surescitand interesul atat turistilor cat si biologilor datorita locurilor de popas, a cailor de acces sau a belvederii. Chiar si cel mai impatimit iubitor al naturii este inca destul de departe de a cunoaste toata diversitatea speciilor regasite in aceasta regiune. Iar acest aspect ar trebui sa sune a semnal de alarma pentru Regia Publica Locala a Padurilor care musai sa se vada obligata a inaspri masurile de protejare a zonei. Se cuvine sa pomenim si de istoria muntelui, si asta pentru ca numele Tampa a fost dat de popoarele ce l-au avut in stapanire. Se spune ca aici a fost locul altarelor pentru sacrificii ale dacilor. Sapaturile arheologilor au adus la lumina urme ale invaziilor romane, romanii dand astfel numele de „tempus”, „temporis” in stransa legatura cu sacrificiile pe care le faceau dacii in comemorarea zeului timpului, Uranus. Cavalerii teutoni au tradus numele dat de romani in limba germana, iar cetatea timpului sau a lui Kronos a luat forma Kronstadt-ului, numele orasului de la poalele Tampei. Este de asteptat sa va fi intrebat ce anume-i de facut dupa ce talpile iau din nou contactul cu asfaltul de la poalele Muntelui Tampa. Ei bine, aici este locul cel mai indragit de brasoveni pentru a se plimba. Este lesne de inteles si de ce! Pai pentru ca plimaretii au banci multe umbrite de batranii copaci, cei ce umbla pe roti (rolerii sau biciclistii) pot sa-si puna in miscare muschii pe-aici, cei ce doresc sa zguduie de pamant mingea o pot face pe terenul de baschet sau pe cel de tenis, iar cei care se gandesc sa-si fericeasca micutii cu un loc de joaca, ii pot aduce tot aici. Atractie pentru localnici dar si pentru vizitatori a fost Casa cu tir construita in 1865 dar care a fost distrusa in urma unui incendiu si in locul careia astazi este Liceul Silvic. La sectiunea restaurante, prezent si acum este locul de popas Casa Padurarului, constructie datand din secolul XX si fiind amplasat in apropierea telecabinei. Legendele n-au parasit nicidecum muntele, drept urmare se pomeneste de existenta unor tunelor care se presupune ca strapung masivul calcaros sau de lacul subteran care si-a gasit locul sub munte. Veridicitatea celei din urma legende nu a fost inca demonstrata, gasite insa au fost, sapate in munte, 3-4 tuneluri. In prezent numai un tunel mai este functional, mentinand legatura dintre Casa Sfatului si turnurile vechii cetati. Daca nu ati vazut inca, pe aleea pietonala de sub Tampa, parti ale constructiei apeductului construit in perioada 1891-1892 care alimenta orasul cu apa colectata de la izvoarele ce siroiau pe munte, va invitam sa va uitati mai atent dupa apeduct la urmatoarea promenada pe care o faceti. Mai sunt printre voi aceia care nu au cunoscut maretia muntelui? Care nu au fost incantati de splendoarea panoramei? Care nu au batatorit talpile incaltamintelor pe asfaltul aleilor de la poale? Atunci faceti-va timp cat mai curand posibil si mergeti sa parcurgeti macar una din directiile pe care vi le-am trasat spre Muntele Tampa.