In epoca medievala, Prima Scoala Romaneasca, a functionat sub egida stravechii biserici voievodale Sfantul Nicolae, mai ales din prisma faptului ca cei ce slujeau bisericii au fost dascalii sau organizatorii scolii. Asadar, in actele din acea epoca, activitatea scolii este strans legata de cea a bisericii, punandu-i astfel in valoare pe ilustrii carturari. Constructia Primei Scoli Romanesti, ridicata la doar cativa pasi de Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului, apare atestata documentar inca de prin anii 1495, in acelasi loc unde, in secolul XII, trona o alta scoala ceva mai veche. Neagoe Basarad, voievodul Tarii Romanesti, dand dovada de acute sentimente crestinesti, impune inaltarea, din piatra, a acestor doua edificii (Biserica Sfantul Nicolae si Prima Scoala Romaneasaca) reprezentative pentru istoria locala a judetului. De asemenea, Petru Cercel, Mihai Viteazu sau Aron Voda, se numara si ei printre alti ctitori voievodali ce au contribuit la inaltarea scolii. Amprenta asupra gradului de importanta pe care Prima Scoala Romaneasca si-o dobandeste, apartine diaconului Coresi, cel care a adus in incinta scolii prima tiparnita si care a demarat tiparirea primelor carti bisericesti si laice in limba romana si in limba slavona, 17 la numar. Lucrari de o valoare insemnata stau spre expunere: „Psaltirea”, „Cazania a doua sau Cartea romaneasca de invatatura”, „Octoihul”, s.a. Printre alte tiparituri ce se claseaza detasat la sectiunea „primele” din tara, pe podium stau mandre prima cronica cu subiect romanesc, prima gramatica romaneasca, dar si primul almanah romanesc. Acestea fiind tiparite taman in orasul de sub Tampa, nimeni nu mai trebuie sa se mire sau sa conteste faptul ca brasovenii vorbesc cel mai corect gramatical din toate celelalte regiuni ale tarii. Puterea dominatoare a scolii si-a impregnat autoritatea si a devenit centru de rezistenta ortodoxa, pe vremea in care in principat erau desfiintate Biserica Ortodoxa si Mitropolia de la Alba Iulia, cu rolul esential de formare a preotilor, diaconilor, cantaretilor pentru acele biserici care si-au mentinut loialitatea fata de cultul ortodox rasaritean. Influenta arhitecturii din Tara Romaneasca asupra stilului local este sesizabila prin constructia cu specific romanesc cu pridvorul din anii 1760-1761. Prima Scoala Romaneasca a functionat inca din jurul anului 1399 intr-o cladire din lemn, iar ceea ce este expus acum spre vizitare incheghat astazi sub forma de muzeu, dateaza din 1597 sau 1766. Actualul muzeu are spre vizitare cinci sali care pastreaza activitatea carturareasca a dascalilor si slujitorilor scolii. Sala de clasa „Anton Pann” a simtit pasii marelui povestitor ce poposea in mod repetat in aceasta scoala. Sala aminteste nu doar de prezenta scriitorului care in secolul XIX a predat atat muzica, a scris si manuale si a trimis bani dupa plecarea-i spre a fi cumparat un mobilier adecvat, ci si de documentele, precum este manualul scolar din jurului lui 1390, care atestau ca scoala are o vechime inca de prin secolul XI-XII. Sala „Diaconul Coresi” instiga la respect pentru ceea ce a infaptuit acela caruia i s-a ridicat o statuie reprezentativa in curtea Bisericii Sfantul Nicolae: „Dac-am cetit, bine am ispitit si socotit si am aflat ca toate talcuiesc, acleve-reaza si intaresc cu Scriptura sfanta si mie tare placura si am scris cu tipariul voao fratilor romanilor sa va fie pre invatatura”. Sala „Cartea si Carturarii brasoveni” ii repezinta pe cei care au fost fie traducatori, fie copisti, fie creatori de limba literara, fie creatori de muzica sau arta si ale caror valori le sunt stocate bine in arhiva istorica a scolii. Tablourile in ulei, pe panza, ale celui ce a fondat Colegiul „Andrei Saguna”, stau spre expunere tot in aceasta sala. Sala „Cartea, factor de unitate nationala” tine adapostite intru expunere cele mai pretioase capodopere de limba romana medievala: „Cazania lui Varlaam”, „Indreptarea legii”, „Biblia de la Bucuresti”, s.a. Datorita conditiilor din epoca medivala in care romanii au fost nevoiti sa fie despartiti in regiuni diferite, cartea si limba romana au tinut inchegat din punct de vedere spiritual poporul. Aici salasluiesc, tiparite pe pergament aurit, peste 80 de hrisoave domnesti. In sala cu vatra regasim micul ascunzis etnografic ilustrat prin vatra, icoanele pe sticla sau obiectele casnice specifice sasilor din Schei, vizitatorul empatizand cu traditiile locale specifice perioadei respective. Actualmente, Prima Scoala Romaneasca este un complex muzeal si ofera spre vizitare, obiective aflate atat in interiorul scolii, cat si in cladirile din cadrul complexului, cum sunt „Tiparnita lui Coresi”, „Junii din Scheii Brasovului”, „Expozitia de carte veche romaneasca”, muzeul memorial „Tudor Ciortea”, muzeul dedicat lui Nicolae Titulescu, lui Ion Colan sau muzeul picturii lui Stefan Mironescu. Toate aceste ansambluri cresc valoarea culturala a muzeului in sine. Munca si stradania anumitor personalitati au facut posibila vizitarea acestui tezaur, precum si conservarea limbii si artei romanesti. Faceti-va timp si luati loc doar un minut numai in bancile care dateaza din secolul al XIX-lea, banci care au lasat spre dainuire istoria adunata in Prima Scoala Romaneasca.